Poze cu bebe din acest week-end

Publicat de alexdana

Ce poti sa-ti mai doresti decat sa-ti vezi copilul fericit si sanatos la aer curat? Dar ma gandesc mereu ca el nu va avea bucuria pe care am trait-o eu in copilarie la bunici, cu pasarile care se duceau care incotro prin curtea noastra sau a vecinilor, porcii pe care ii hraneam cu resturile de la masa servita de noi, lucru care imi starnea revolta permanent, caii, legati la caruta, ce-i alergam pe ulitele satului, udatul legumelor din gradina bunicilor si fuga in fundul curtii cu rosiile (deliciul meu chiar si azi) bune ale bunicii pentru a le savura pe nerasuflate, prinsul fluturilor si al altor insecte si "capusite" in insectare improvizate, joaca la coltul ulitei cu copiii, mersul fortat la biserica, rugaciunile si cantecelele invatate, mersul la garla, la padure cu bunicul, cu prietenii, momentele cand aduceam vaca de la tarc si altele, care mi-au marcat personalitatea si probabil, celor care stiu despre ce vorbesc, deasemenea. Erau vremuri care merita povestite asa cum marele scriitor Ion Creanga, le-a descris atat de frumos in minunatele sale "amintiri din copilarie".
Se simte un vant de schimbare care va transforma treptat, timpurile, in ceva care nu aduce deloc cu ce a fost sau mai este inca. Putinul acela, care pe noi ne-a ridicat in picioare atat de frumosi si intelepti, pe copiii nostri nu ii va atinge decat prin povestile noastre despre "amintirile din copilarie". Eu am strans, fara sa ma gandesc, ca ce stiam odata, va disparea cu timpul, pe pagini multe, momente frumoase si ...mai putin frumoase de-a lungul timpului apoi le-am strans in coperti groase pentru a le da viata mai tarziu cand voi simti ca incep sa uit. Am realizat atunci ca mintea noastra este usor volatila astfel ca n-am putut rezista sa astern pe hartie acele franturi din viata mea, care mi-au dat un scop chiar fara sa-mi dau seama.

Inca ma straduiesc sa creez un mediu in care bebele meu sa evolueze uniform. Vreau sa cunoasca toate starile prin care trece un copil cand e protejat si poate sa fie el insusi. Pentru ca, in pofida frustrarilor de atunci, cand eram copil, totusi am simtit ca sunt ferita de pericolele vietii din capitala. Nu exista nesansa sa te loveasca vreo masina din cauza vitezei sau neatentiei, bolile nu aveau nume pentru ca nu erau grave exista la indemana mereu "instrumentarul" pentru vindecarea bolii (toate acele ingrediente pe care le are oricine in casa au un rol deosebit de benefic insa din pacate, s-au uitat sau s-au pierdut sau medicina moderna ia locul medicinei naturiste), nu mai zic de mancare, care colcaia de ingrediente sanatoase. Acum as vrea din suflet sa mai pot sa fiu copil sa ma simt cum ma simteam atunci. Un lucru e sigur. Abia tarziu am inceput sa apreciez beneficiile vietii la tara, la bunici.

Cel mai important lucru este ca am invatat sa avem mult bun simt. In sat, cand dadeam o fuga pe la prieteni sau rude, cu oricine ne intalneam salutam politicos. Raspundeam pertinent la intebari si multumeam chiar si pentru o cutie cu chibrituri. Lumea era atat de mica si exista atata rusine incat nu-ti permiteai sa o dai in bara. Daca cineva avea nevoie de ajutor saream cu totii. Atunci nu intelegeam toate aceste lucruri dar odata ce le invatai deveau parte din tine. Pana si faptul ca ajungeam, datorita muncii pe care o prestam cot la cot cu toti ceilalti copii, sa fim mai uniti si sa dobandim si sa dezvoltam o maturitate iesita din comun. Si acum, daca mergi in satele din tara noastra, vei ramane surprins cum un copil poate sa faca fata la conversatiile dintre adulti.
Sper din tot sufletul ca si acei copii, uitati in lumea asta, sa aiba o sansa cum am avut si noi, de a merge mai departe cu bagajul complet al celor "7 ani de-acasa" si sa razbata mai departe de granita sau orizontul satului, comunei sau orasului in care au trait si sa dea tot ce au ei mai bun acestei lumi pe cale sa se destrame. Iar copilului meu ii doresc sa isi poata forma, cel putin, fondul standard pentru a incalzi si topi sufletele oamenilor. Si-i mai doresc sanatate. Deasemenea tuturor copilor.


Posted by Picasa